Două luni în Suedia nu-i mult, nu-i puțin.
Stockholmul îți oferă o experiență bogată pe fiecare metru pătrat. Aproape în fiecare zi am făcut ceva “prima dată în viață” – de la băut Sake, până la întâlniri de afaceri cu Adobe, Google și Facebook. Cum creștea Făt-Frumos în 2 zile ca în două luni, cam așa te simți aici.
Ca în articolul precedent, nu mă voi grăbi să vorbesc despre oameni, încă nu am senzația că îi cunosc bine. Deși sunt înconjurat permanent de suedezi, majoritatea îmi sunt colegi și atunci îmi pun întrebarea dacă comportamentul lor e așa fiindcă au fost educați în acestă țară sau din cauză că facem parte din aceeași corporație. Dacă în două cuvinte – sunt drăguți.
Am să vorbesc despre lucruri care le-am încercat cu degetul:
1. Primele săptămâni mă miram ce puțini fumători sunt în Stockholm (Suedia în mare parte pentru mine se reduce la Stockholm). Până când nu am aflat că mulți din ei, probabil majoritatea, mănâncă – dar mai corect spus – sug tutun. Au niște pliculețe mici, de mărimea unei unchii de la degetul mare și le bagă între dinți și buză/obraz, cel mai des deasupra dinților canini. Se ține cam 15 minute. Am încercat, și pe mine ca nefumător m-a lovit în cap în 5 minute, am aruncat-o imediat. Sunt de diferite gusturi – scorțișoară, mintă, etc.
E plăcut, fiindcă niciodată în 2 luni nu mi-am împuțit vreo haină în orice bar sau club am mers cu fum de țigară. Localnicii spun că e bine pentru cei dimprejur, dar minusul este pentru fumător, din cauza comodității extreme e mai complicat “de lăsat” decât țigara obișnuită. Suge tutun măcar și lângă copilul tău de un an sau în timp ce faci sex.
Plăcerea asta se cheamă – snus.
2. Mi s-a părut straniu, dar posibil fiindcă vin dintr-o țară de la țară, în Stockholm se curăță acoperișurile clădirilor de zăpadă. Indiferent dacă peste o zi iar va ninge, mașini speciale urcă oameni pe construcții (castele) de prin 1800, 1900 (4-6 etaje), una mai frumoasă ca alta și aruncă zăpada. Jos se închide o suprafață de trotuar și nimeni nu strigă “Ty tuda ne hadi, ty siuda hadi…”.
3. Când mergi să iei lunchul, înainte de a face comanda vei fi servit cu un aperitiv: salată, pâine, turte, unt. Sau în alte localuri, faci comanda, iar apoi te îndrepți la salat bar și te servești cu ce dorești. Plăcut. (și asta nu în hoteluri)
4. Well, eu nu prea văd la ei ambuteiaje. Nici în centru.
5. Există monopol la vânzarea alcoolului “mai tare” de 5{6e6e7e4a7a81bd37c04d0033ae6157d0a7fc5cebe95b016083e7f592fdc678a1} în magazine. Este o singură rețea numită Systembolaget. Se întâlnește nu chiar la fiecare pas. Orarul de lucru e limitat – sâmbăta până la 15:00, duminica deloc și de sărbători tot e închis. Alcool se vinde doar cu buletin de identitate (+18). În baruri poți să beai cât vrei, când vrei. În majoritatea tot se cere ID, dar mai rar. Băutura e ceva de genul: o bere – 120 lei, un longisland – 360 lei, etc. Ca să te îmbeți o pensie.md, cu tot cu 90 lei majorare, nu-ți ajunge.
Cu toate restricțiile de mai sus, metrourile după ora 02:00 găzduiesc tineri și adolescenți care dorm în voma lor. Happens..
6. Așa o fignea, aici nu vezi nici o mâță sau câine vagabond. Eu am realizat abia peste o lună.
7. În cluburi și baruri e extrem de aglomerat. Uneori e foarte greu să te miști. Îmi place cum lor nu le pasă de haine – cel mai des le aruncă simplu pe jos. Mese nu ajung la toți. Oamenii stau în picioare. Se pot aduna câte trei în cerc, aruncă tot ce au la podea și cu ceva rece în mână stau toată noaptea. Se bea mult. Fetele tot. Mult.
8. Dar în schimb ei fac sport la greu. Noaptea beau, iar ziua aleargă pe -5C, schiază, sălile sunt pline de mușchi, bicicletele zboară pe piste special amenajate, și nu doar cu oameni echipați ca la noi în uniforme și pribambasuri; dar simpli șoareci de oficiu, într-un paltonaș, cușmă, o geantă A4, aruncată în coșul din față, pe un drandulet din ’45.
Lovely! Pur și simplu Lo-ve-ly!
9. Cu prețurile la ei e straniu. Nu vorbesc de faptul că e scump, e clar. Dar, de exemplu la ei o tunsoare începe de la 200 lei. Nu cea mai fancy, într-un salon mediu e 1400 lei! Pun mult accent pe coafură..chiar sunt stilați, mai ales bărbații.
Iar să mergi la o saună, amplasată pe malul unul lac înghețat, cu ieșire afară și gaură amenajată în ghiață – 120 lei ziua!
10. Pe lângă faptul că se organizează o mulțimea de evenimente, multe din ele au loc în limba engleză, chiar dacă vreo 80{6e6e7e4a7a81bd37c04d0033ae6157d0a7fc5cebe95b016083e7f592fdc678a1} din participanți sunt suedezi. Așa am fost la TEDxStockholm, evenimente “Digital Media”, conferințe “Social Media”, concerte, etc. La altele ai căști cu traducere sincronă, chiar și la biserică.
11. Indivizii, ca parte a societății în care trăiesc, și-au creat niște sisteme foarte simple și utile pentru a interacționa unul cu altul sau pentru a-și face viața mai ușoară. Așa bunăoară la un eveniment cu peste 100 de oameni, înainte de a începe un discurs nou, hostul nu strigă să se facă liniște, dar modest ridică o mână în sus. Toți care o văd, se opresc din conversațiile personale și la fel ridică mâna, astfel în 5 secunde se formează o pădure liniștită de brațe ridicate.
Sau la petreceri mari organizate în public, părinții scriu numărul său de telefon pe mâinile copiilor. În caz dacă aceștia se pierd, oricine îi vede poate suna părinții, și credeți-mă – ei sună! Iar alteori organizatorii împart stickere colorate, care trebuie încleiate pe hainele copiilor, unde la fel se scrie numărul de telefon. Simplu. Inteligent.
Și sunt plini de astfel de mărunțușuri care te fac să te simți prost, că societatea din care vii, nici nu și-a pus aceste probleme..
Cam din aceeași poveste – tinerii vin la concerte BOOM-BOOM! cu dopuri în urechi, ce se folosesc de obicei în avion. Simplu. Precaut.
12. Iaca ce e rău, e rău: apa lor e bună de băut, dar Doamne ferește ce mai usucă pielea. Eu care niciodată nu am folosit creme hidratante, am fost nevoit să o fac. A trebuit să-mi schimb gelul de duș și șamponul pe unele mai hidratante. Am vorbit cu alți străini și au spus că au aceleași probleme, chiar apar unele răni pe corp, unde pielea e mai sensibilă. După ce faci duș, vezi cum pielea pe față se cojește ))
13. Transportul lor public e raiul pe pământ. Și acum nu mă refer la calitatea drumurilor, autocarelor, trenurilor rapide, etc. Vorbesc de o chestie care ar putea fi implementată mai peste tot – sistemul de comunicații. Totul e un singur întreg – începând cu taxarea și terminând cu rețelele. Cu același abonament sau bilet, poți merge în metrou, tren, pe vapor, tramvai, autobuz. Cu același abonament/bilet poți călători hăt în afara Stockholmului, nu doar în interior.
Apoi rețelele de comunicare – aproape nu există întreruperi – ai ieșit din metrou, ai urcat un etaj și intri în tren care te duce în Uppsala sau mai departe. Treci cu mașina pe vapor, peste un lac, râu sau mare și e gratuit.
Au un site unde introduci stația de metrou unde stai și un oraș din altă țară (din apropiere) și îți spune pas cu pas ce trebuie să faci.
Cam de asta nu au ei ambuteiaje, pe lângă faptul că mulți merg pe biciclete sau aleargă la serviciu, ei folosesc transportul public.
—
Greu de formulat o concluzie.