InDependență Socială

facebookDe ceva timp, vreo trei luni, am în cap tema unui articol. Nimic complicat, misterios, tocmai de asta probabil îl tot amânam. O chestie simplă, banală – nu mai sunt atât de activ în Social, iar în special – pe Facebook.

Am prieteni care habar nu au de rețele sociale. Pentru ei, fapta mea “eroică” are valoare zero. Dacă le-aș spune asta, mai ales pe un ton cuceritor, ar râde. Și au dreptate. Cel care niciodată nu s-a ”drogat” nu știe cum decurge dezintoxicarea.

Pentru cei care în continuare stau câte o oră și mai mult pe Facebook, Twitter, Instagram, fapta mea li se va părea vâpindriojnaia și lipsită de sens. Cel mai probabil nici nu sesizează ce mult timp pierd în dodii. Dar și ei au dreptatea lor.


Povestea mea a început în Stockholm. Când te-ai gândi că anume acolo, unde am fost lipsit de prieteni și cunoștințe, ar trebui să fiu cel mai dependent de noua boală socială, eu m-am debarasat de ea.

Într-adevăr, prima lună eram foarte dependent și activ. Mai ales m-am îndrăgostit de Instagram. Aveam ce fotografia. Chiar am scris despre asta aici. Probabil tocmai acest exces de atenție ce era solicitat de rețelele sociale m-a stresat și m-a dezechilibrat, atunci am început să-mi pun întrebări.

Totul a început când mi-am dat seama că nu pot trece pe lângă un obiect creat de om sau natură, fără să-l fotografiez, pun în Instagram, cu share pe Facebook și Twitter. Mai mult ca atât, până nu vedeam vreo zece likeuri pe Insta sau Fb, nu eram sigur că ceea ce am văzut cu ochii mei, ce am atins, există și este cu adevărat frumos sau deosebit.

Tulu’mama’lui!

Cred că cel mai tare de ce mă tem în viață, este dependența. De orice. Am o singură excepție – omul iubit. Doar acolo, cu riscul să calc iar pe greblă mă pot arunca cu capul înainte. În rest – nici fumat, nici alcool, nici chiar sexul nu vreau să-mi creeze dependență. De asta prefer să fac lucruri grele, fie activități sportive, fie mintale. Ce e complicat, poate aduce plăcere, dar nu și dependență 😉

Dependența îmi oferă senzația că sunt slab. Dacă poți ceda în fața unei țigări, ai să cedezi în fața la orice ispită – înșelăciune, supra-alimentare, lene. Exagerez, da huli…


Mi-am creat un exercițiu. Când vedeam ceva interesant, inedit – nu fotografiam. Mă opream. Admiram. Conștientizam. Mergeam mai departe. A fost ușor? Pe naiba! Am văzut lucruri atât de frumoase și mi-am interzis “să cer părerea” prietenilor din rețele. Să mă împart cu bucuria mea. Primele săptămâni chiar nu mai aveam plăcere din ce văd. Pe atunci, ochii îmi zâmbeau doar prin filtrul “Mayfair” de la Instagram. Sincer!

Dar mi-am spus într-o zi:
– Da ce kzdm, chiar nu mă pot bucura de viață singur?!
Și am început să mă bucur singur de viață 🙂

Odată cu fotografiatul, au dispărut de la sine o mulțime de alte activități ce le aveam în fb. Pentru unii, posibil eu și azi sunt supra activ. Dar, dragii mei, credeți-mă, să ajungi de la 3-4 ore pe zi, la 0-30 minute, e mare diferență. Nu am să înmulțesc această cifră la numărul de zile în săptămână, apoi săptămâni în lună și luni pe an, ca să va arăt o cifră uriașă de ore/zile care le economisesc.

Am mai mult timp liber? Nuu, l-am împărțit imediat pentru prieteni offline, citit și sport.

Sunt mai sigur pe mine? Definitiv. Chiar am început să vorbesc mai puțin. Să ascult mai mult. În facebook intru uneori, în patru minute pun like de sus până jos și cu zâmbet pe față ies.

Cel mai probabil asta a fost un upgrade la singura rezoluție care mi-am ales-o pentru 2013, să scap de frustrare. Și pot spune că am reușit în proporție de 70 la sută.

În mare parte, activitatea mea pe facebook și twitter s-a redus la convorbiri private. Unele din ele în regim de conferință, 3-5 persoane. Mai sunt unele grupuri închise sau deschise, care sunt bine nișate pe interese. ”Social” e o chestie foarte bună, important să alegi ce-i al tău, ce oferă valoare, ce aduce plăcere fără urme de frustrare – că ai pierdut iar timpul.

Pa, până la următorul articol :*

3 luni în Stockholm de Social Media ROI

Alte aspecte ale călătoriei în Suedia – interviu preluat de pe www.allmoldova.com:

”Cum să calculezi profitabilitatea investinţiilor în social media – Social Media ROI

Andrei Haret

Andrei Haret ocupă funcţia de  – Interenet și Digital Media specialist la Moldcell, în cadrul departamentului de Marketing. Un reprezentant progresist al tinerei generaţii cu care ne mândrim. A fost ales conducător de proiect la Stockholm, unde timp de 3 luni a încercat să găseasca un indicator care ar arăta cât de profitabile sunt investiţiile în social media.

Andrei, explică în câteva cuvinte unui om care nu este din domeniu cu ce te ocupi tu? Ce presupune funcţia ta?

Există 3 segmente de care sunt responsabil, primul şi cel mai complicat segment este digital developement care include dezvoltarea tuturor platformelor digitale Moldcell: site-uri, aplicaţii, site-uri mobile, jocuri pentru Facebook. Pentru orice produs digital eu formulez sarcina, selecţionez agenţia care se va ocupa de acest produs, ghidez, aprob fiecare task, până la lansare şi după lansare monotorizez lucrările de menţinere a produsului.

Al doilea segment curpinde publicitatea online. Tot ce ţine de negociere contracte, pînă la producerea banner-elor, plasarea, monitoring, măsurarea rezultatelor, creşterea eficienţei.

Ultimul, dar nu cel din urmă segment este social media marketing. Acest segment presupune următoarele sarcini : promovarea companiei, a imaginii companiei în reţelele sociale unde sunt activi clienţii noştri, gestionarea serviciului clientelă online, stabilirea strategiei de comunicare şi conţinutului ce urmează a fi plasat.

În linii foarte generale cam cu asta mă ocup eu, development, publicitate şi social media.

De cât timp activezi în acest domeniu şi ce studii ai absolvit?

În domeniu activez de vreo 6 ani, în 2008 m-am angajat oficial şi lucram pe specialitate, iar la Moldcell am venit în toamna 2009. Am absolvit facultatea de Statistică Cibernitică şi Informatică economică. În general vroiam să fac programare şi limbi străine, era la început de trend atunci, dar ulterior am decis să merg la ASEM, m-am gândit că economia îmi va fi mai utilă.

Cât de mult te-au format ca profesionist studiile? Cam câte procente în lucrul tău utilizezi din studii?

Cred ca vreo 20 {6e6e7e4a7a81bd37c04d0033ae6157d0a7fc5cebe95b016083e7f592fdc678a1} din ceea ce folosesc eu acum mi le-au oferit studiile. Eu sper ca şi restul colegiilor mei să aibă cam acelaşi procentaj, 20 deja e bine. Universitatea mi-a format anumite direcţii şi mi-a cizelat nişte trenduri de gândire. De fapt studiile economice îţi dau nişte idei despre cum se dezvoltă un business, unde e locul unei economii într-o ţară, unde-i locul unei ţări în economia mondială. Chestii care sunt necesare pentru o dezvoltare multilaterală.

E mai comod să vorbeşti cu colegii din alte departamente când termenii economici generali îţi sunt cunoscuţi, vorbiţi în aceeaşi limbă. La fel e cu IT-ul.

Poţi să spui că domeniul în care activezi e unul din cele mai bine plătite şi trendy?

Depinde şi de industria ţării. În diferite ţări colegii care ocupă aceeşi poziţie au diferite responsabilităţi. Eu nu aş putea spune că activez anume în o direcţie, deoarece toate 3 segmente sunt diferite, publicitatea de social e diferită, dar dezvoltarea digitală e în general aparte. Însă cu siguranţă aceste 3 segmente ţin de viitor.

Povesteşte despre experinţa din Stockholm.

În interiorul TeliaSonera, holding-ul din care face parte Moldcellul există un network pentru cei din domeniul social, acolo se discută pe diferite teme. Holding-ul are în jur de 30 de brend-uri din peste 20 de ţări, şi din fiecare ţară câte un reprezentat în domeniul social comunică pe această reţea. Comunicăm, facem sharing de experienţă, conferinţe web odată în lună. Lars Wallmark era responsabil de această reţea, el a şi fost în Moldova atunci când a făcut un tur prin toate ţările unde activează companiile TeliaSonera că să facă cunoştinţă cu toţi participanţii la reţea.

Plecarea mea in Stockholm, se rezumă la domeniul Social media. Proiectul a durat 3 luni, de pe 1 februarie până pe 1 mai.Iniţial am crezut că o să fiu un asistent ajutor, când am ajuns am înţeles că sunt conducător de proiect, iar Dl Lars e superviser. Sarcina aceasta presupunea să te pricepi în cifre, statistică, contabilitate, am recapitulat mai multe formule şi teoreme din anii de studenţie.

Proiectul a avut  ca scop calcularea ROI – return on investement în social media, un indicator financiar care îţi arată profitabilitatea investiţiilor într-o activitate, în cazul dat în social media.

SPRE EXEMPLU AI PE PAGINA TA 1000 DE LIKEuri SAU UN MILLION DE FANI, DAR CE ÎNSEAMNĂ ASTA ÎN BUSINESS VALOARE? DACĂ AI ŞTI CUM SĂ CALCULEZI ROI ATUNCI AI PUTEA DA RĂSPUS LA ACEASTĂ ÎNTREBARE!

În industria social media marketing, ROI acum e întrebare de top, dacă scrii în google Social media ROI o să ai o groază de link-uri şi informaţie la această temă. Dar, din păcate în concluzie nu se dă un răspuns concret cum se calculează acest ROI în social media.

De ce te-au ales anume pe tine?

Candidatura mea s-a discutat şi în oficul din Stockholm şi în Istanbul. Nu ştiu câte candidaturi au mai fost, nu am intrat în aşa detalii, până la urma am fost ales şi asta a fost important.

Apropo, în Stockholm procedura  de angajare a străinilor e dificilă, dacă au o poziţie vacantă ei trebuie să plaseze un anunţ, să facă un concurs şi dacă nu s-a găsit nimeni din Suedia care să corespundă cerinţelor, atunci caută în UE, şi dacă nici in UE nu s-a găsit nimeni, atunci şi doar atunci ajung şi la noi.

Cum te-ai ispravit cu o sarcină atât de complicată?

Responsabil eram doar eu, dar am implicat mulţi colegi din Suedia, Nepal, Norvegia, Danemarca. Eu aveam nevoie de părerile oamenilor ca să ştiu dacă merg în direcţia corectă. Atunci când nu ai puncte de reper îţi este greu să te orientezi, şi să înţelegi dacă mergi corect.

Făceam o prezentare, o formulă  şi le dădeam lor ca ei ulterior să-şi expună părerea, şi îi rugam să mă critice ca să iasă bine proiectul. Pentru că proiectul o să-l folosească tot grupul din care noi toţi făceam parte.

Săptămânal aveam meetinguri cu Lars, şi el vedea dintr-o parte ce fac eu. Ca volum nu era aşa de mult lucru ca la Moldcell. Însă era lucru creativ, uneori stăteam cite două zile cu markerul în mână în faţa tablei pentru a formula o schema sau o idee. Nu mă controla nimeni, trebuia singur să mă automotivez.

Care a fost rezultatul muncii tale de 3 luni?

Am venit cu un plan de acţiune care includea 2 segmente mari. Cum să generezi conţinut pe social care ţi-ar aduce venit măsurabil. Nu tot ce punem pe social îţi aduce venit, şi nu tot venitul este măsurabil. Asta e problema cu social.
Să zicem ai un magazin online. Ai plasat oferta pe facebook, cineva a intrat a văzut oferta şi s-a dus pe site s-a uitat, s-a informat dar nu a cumpărat nimic.  A revenit a doua zi  nu fiind redecţionat de la pagina de pe facebook, dar déjà culegând adresa site-ului direct. În cazul dat ai nevoie de diferie tehnici, roboţi ca să poţi urmări traseul user-ului.

Al doilea segment include tehnici de măsurare a  acestui venit. Am inclus multe instrumente digitale care o să ajute specialiştii.

Am venit şi cu un study case pe Moldcell în care am arătat pas cu pas cum se implimentează planul ăsta, şi am creat un calculator în Excell unde urmărind acest plan, tu colectezi datele şi la urmă primeşti ROI.

Practic cu astea 3 documente mari am venit, prezentarea, study case şi calculatorul.

Ce curiozităţi ai aflat despre suedezi?

Am fost cazat în un apartament în Stockholm, doar după o lună am înţeles că eu stau într-o regiune foarte importantă, deşi apartamentul hotelier era simplu şi modest. Ei pun mare accent pe faptul unde locuieşti, nu doar colegii mă întrebau unde sunt cazat, dar şi partenerii. Mie mi s-ar părea că este o întrebare indecentă la un meeting să te întrebe unde locuişti, pentru ei e ceva normal. Am avut întiâlniri cu reprezentanţii companiilor Google, Adobe, Facebook şi întrebare obligatorie era “unde locuieşti?”.

Asta într-un fel determină poziţia socială, ei nu te întreabă unde lucrezi sau ce ai absolvit. Adresa locuinţei e un parametru de evaluare a stării financiare şi a statului social.

Cauza e faptul că imobilul e foarte scump şi e foarte greu de găsit, dacă vreai un apartament pe timp lung poţi să stai în rând şi 4 ani-5 ani.

Ce poţi spune despre Stockholm celor ce vor să-l viziteze?

Eu sunt fan al instagramului şi în prima zi când am ajuns nu ştiam ce să fotografiez- atât de frumos e fiecare colţ de stradă şi cladire. Este un oraş vechi, şi extrem de frumos.

În general e destul de scump, o masă la amiază e la 200 lei, până şi produsele alimentare de bază costă mult mai mult decât te-ai fi aşteptat.

Bucătărie suedeză nu o să găseşti la tot pasul, e foarte multă bucătărie internaţională, japoneză, chineză, coreană, libaneză, indiană. Mâncarea suedeză e gustoasă şi destul de simplă. Specific lor e faptul că combină dulcele cu săratul. Ei la steak servesc un gem din pomuşoare care seamănă a coacăză.

Sistemul de transport public e extraordinar de bun, în general suedezii mi s-au părut foarte buni la crearea de sisteme. Ai şi metro, şi tramvai, şi vapor. Cumperi un card care costa la 1000 lei pe lună, ceea ce nu e mult pentru ei, şi mergi cu el nelimitat în orice tip de transport.

Nu au bilboard-uri si chioşcuri. Nu au stâlpi, luminile le leagă de o clădire şi de alta, deci strada e largă şi curată. E un oraş care trebuie vizitat.

P.S. Impresiile lui Andrei despre Stockholm le cititi aici>>> şi aici>>>

Gemma Solomon
allmoldova