Tata m-a luat la baie încă de la vârsta…sincer nu țin minte care și am să ghicesc… de prin clasa 8-a, deci pe la 14 ani.
Mergeam în fiecare vineri, ani la rând. Când am venit student la Ch, des mă rupeam vineri mai devreme acasă – să merg la baie! Vreo 10 ani, regula era că fiecare aduce ce vrea, ce poate de mâncat și desigur de băut. Dar după ce des s-a întâmplat că uneori mâncare era prea multă, uneori prea puțină (băutură tot timpul era ”suficientă”), s-a luat decizia să fie ”om de serviciu”. De fiecare dată este un om de serviciu care aduce doar el mâncare și băutură, pentru 10-20 de bărbați burduhoși și veseli. (aici trebuie să spun că sarcina cea mai grea se pune pe soții, care gătesc de fiecare dată ca pentru Crăciun. Noroc că rândul Omului de serviciu vine 1-2 ori pe an. Dar primele pahare permanent sunt închinate pentru Bucătăresele de acasă, cu multă stimă și dragoste. Și soțiile, chiar dacă unele nici nu se văd în viață, concurează care o să gătească mai gustos pentru bărbatul său. După mai mulți ani, s-au format deja legende: Vasile Vasilache aduce cele mai bune costițe de porc, Andrei Andriuță cei mai suculenți chipăruși, Ion Ionuță cel mai gustos pește copt. Și dacă știi cine va fi de serviciu, știi ce ai să mănânci deseară).
