Evoluția “scopului vieții”

E greu să trăiești viața fără un scop, cel puțin așa li se pare unor fanatici a la “totul trebuie bine organizat și gândit” ca mine.

De la geneză până acum, “scopul vieții” a trecut prin mai multe etape. Prima, chiar aș numi-o lipsa scopului vieții. Apoi a urmat scopul supraviețuiriislujirii. Probabil prin această perioadă s.v. a început să se diversifice, vreo 0.0001{6e6e7e4a7a81bd37c04d0033ae6157d0a7fc5cebe95b016083e7f592fdc678a1} au născut scopul trăirii unei vieți pline de plăceri, de manifestare a puterii și încă foarte puțini au început să dezvolte scopul adevărului unic, universului ideilor, omul centrul reflexiei filosofice, etc.

Cu câți mai mulți oameni, cu atât mai multe scopuri. Și a tot evoluat …

Există scop teoretic și practic, scop pe termen scurt și pe termen lung. Cel practic e ceea ce facem de fapt, reprezintă prezentul și trecutul. Cel scurt e ceea ce vrem să facem azi sau anul ăsta. Am o dorință [scop], să-mi iau un autoturism – Toyota RAV4 de prin 2008 [pe bune]; plus în următorul an să obțin un salariu XXXX Euro. Ok, inițial cu acești bani îmi iau ”patrupedul”, apoi poate am să călătoresc ceva. Apoi? Nu știu. Din această cauză pun accent pe un scop teoretic pentru obținerea căruia mi-aș dedica toată viața.

—–     —–     —–     —–     —–     —–     —–     —–     —–     —–     —–     —–

Când mă întreb ce vreau – e simplu, vreau să fiu fericit, scopul e cum să devin fericit. Încă nu știu cum, mă gândesc. Față de acum 1000 sau 100 de ani în urmă, fiecare om de rând e mult mai deștept, nu neapărat mai capabil, din această cauză e complicat de ales s.v. E la fel ca luarea deciziei de căsătorie la o vârstă mai înaintată, știi ”prea” multe, ai experiență, ceva îți spune da, ceva îți spune nu. Trebuie să aștepți o minune sau un “zaliot”. E păcat când prin “zaliot” se alege s.v.

E foarte ușor să observi evoluția s.v. privind la părinți, sunt atât de aproape, dar atât de diferiți. Nu mă tund și nu mă bărbieresc fiindcă nu-mi pasă așa de mult [îmi pasă puțin] ce gândesc oamenii despre faptul cum arăt. Mai mult, vreau să-i impun să mă perceapă prin prisma faptelor și gândurilor mele. Unul din scopul părinților în viață este ascultarea părerii societății și tendința de a fi asemănător celorlalți, pentru a nu ieși din standarte. Scopul meu posibil este unul ciclic, apare la tineri și dispare la cei vârstnici, am să înaintez în ani și vă spun; dar nu cred că mă schimb chiar dacă odată am să am mai puțin păr pe cap.

Un alt scop al câtorva generații întregi acum se pune pe cântar. Nu ați observat? E scopul de a lucra 8 sau mai mult ore pe zi, de a avea câteva zile concediu pe an, cel mai des  cu paie și lut la poartă, de a ajunge la pensie, apoi de a muri. Nu vi se pare trist? De vreun an sau doi îmi pun întrebarea, de ce 5 zile în săptămână, de ce 8 ore în zi? Am impresia că s-a ales nu din considerentul “cât mai mult de a petrece timp p/u interesul propriu și minimul necesar pentru a produce”, dar din principiul “cât timp Ei să lucreze, ca să nu se supra obosească sau să se revolte”. Cine a inventat acest regim? Un sistem care a început să ni se transmită genetic, nici nu ne închipuim cum poate fi altfel. Eu cred că poate fi. Mai ales cu tehnologiile existente, totul poate fi optimizat. Nu sunt susținătorul lenoșilor și a teoriei conspirației, simplu cred că  nu e nevoie să lucrăm atâta, fiindcă nu e nevoie să producem atâta, fiindcă nu e nevoie să consumăm atâta, fiindcă consumăm prea mult și utilitatea marginală e tot mai mică, din an în an. Este o carte bună la această temă- “The 4 hour work week“.

Mai este un scop în viață pentru care trăiesc oamenii, scopul de avea familie. Fiindcă trebuie să ne prelungim “rodul”, fiindcă e bine să avem copii. E mai vechi chiar ca scopul 8ore/5zile. Acesta e și mai înrădăcinat, poate de asta mi se pare normal, pe ăsta îl accept fără dubii ca scop al vieții. Cred că familia și copii pot aduce fericire, am să încerc neapărat.

[Mai aveți 5 minute? Priviți monologul scriitorului Paulo Coelho – The meaning of life].

Aș vrea să am un scop, care ar scuza orice mijloace 🙂

Schimb viitorul pe trecut

Viața se scurge. Timpul nu se oprește. Moartea e motivația divină.

Cînd privesc înapoi mă bucur. Cînd privesc înapoi rîd. Cînd privesc înapoi mă sperii și mă-înspăimânt.

Fiecare are calea sa. Am ajuns să fiu născut în Moldova, uniunea sovietică pe atunci. Am ajuns să fiu născut de mama mea, pus la cale împreună cu tatăl meu. Am ajuns să am un frate și toți să mă numească Andrei. Un nume neutru pentru mine. Altele îmi provoacă emoții, asociații legate de experiențe cu oameni pe care i-am cunoscut purtînd numele lor. Al meu mi se pare transparent ca apa. Știu doar că trebuie să întorc capul odată ce îl aud.

Cînd privesc înapoi mă bucur. Îmi aduc aminte de cele întîmplate, au fost frumoase. Nu vi se pare și vouă că trecutul a fost mai frumos, mai plin de viață? Apoi cînd mai trece un an, îți aduci aminte de timpurile cînd spuneai asta și zici “și astea au fost timpuri tare frumoase”. Și tot așa. Timpurile frumoase vin din urmă. Dar nu ne ajung.

Sau în cuplu “cît eram de fericiți anul trecut, ce frumos am petrecut timpul acolo. Iar acum …”. Peste un an “cît eram de fericiți anul trecut, ce frumos am petrecut timpul acolo. Iar acum … “.

E trist cînd nu poți prețui momentul, cînd trăiești din amintiri. La sfîrșit înțelegi că toată viața a fost frumoasă, cu probleme cu tot, dar ai știut să o valorifici doar postfactum. Timpul nu se oprește și nu merge înapoi.

—-
Aș vrea să-mi trăiesc viața de două ori. Fix așa cum a fost. Fără să am posibilitatea de a schimba ceva, fără să am dorința de a schimba ceva. Să țin minte tot ce a fost, ca să pot trăi și simți fiecare moment la justa sa valoare. Și cînd îmi va fi rău, nu voi mai spune că-i pizdețul. Știu bine, totul trece, totul se rotește și după rău vine bine, și după bine rău, dar toate sunt nimicuri fiindcă contează calea și nu destinația.

Add-on-uri utile

încerc scurt…

Îmi place să-mi ușurez viața, una din metode este să instalez diferite add-on-uri în firefox. Vreau să mă împart azi cu 3 din ele:

1. Aviary, o utilizez pentru screenshoturi. E foarte comod pentru lucru. Pot selecta orice regiune din browser sau toată pagina, o pot edita direct în browser [spre exemplu să arăt cu o săgeată la un obiect care îl vreau mutat din loc, etc.]. Pot salva ca imagine pe comp sau fac hosting la ei pe server și doar trimit linkul cui trebuie.

2. Greader-pane, e add-on pentru Google Reader, pot să urmăresc ultemele feeduri ale blogurilor la care sunt subscris doar cu un click.

3. Read it later, îl iubesc cel mai mult, dar recunosc că reușesc să-l utilizez mai rar. E simplu, la orice pagină din net, dacă mi-a plăcut, dar nu am timp să o citesc la moment – fac click pe buton și se înregistrează în listuță. Mai mult, dacă îți faci cont, apoi ele se sincronizează – am făcut “read it later” la servicu, dar intru de pe compu de acasă și citesc.

Iaca așa, dacă ceva mai scriu 😉