Mi-am petrecut copilăria în anii ’90, în fața televizorului. Verile ori eram ore în șir pe afară cu hărmălaia, ori în fața ecranului. Așa am învățat limba rusă și ceva ucraineană. Dat fiind faptul că nu am citit decât vreo 5 cărți inclusiv în adolescență, mediul cultural care m-a influențat cel mai mult a fost cinematografia.Deseori mă prind că gândesc sau acționez într-un fel anume din cauza unor principii și valori asimilate de la ecranele televizorului sau calculatorului. Mai jos am strâns o mică colecție de 5 filme care într-o măsură deosebită au pus fundamentul caracterului și aspirațiilor mele.
Nu sunt cele mai frumoase – cum ar fi “Avatar“, nu sunt cele mai interesante – cum ar fi “The Godfather” sunt cele care au sădit ceva în mine:
[aveți alte preferințe? vă rog comentați mai jos]
5. WALL-E
O poveste minunată. M-a învățat să încerc să iubesc fără limite, fără condiții, chiar fără așteptări. Desigur e minunat când dragostea este reciprocă. Dar și cea fără răspuns merită viață, important să fie sinceră, să zâmbească, să aducă energie pozitivă. WALL-E mi-a arătat că pentru îndeplinirea dorințelor merită să mergi până la capăt, doar că nu e atât de ușor să înțelegi care e capătul în viața de zi cu zi.
4. Gran Torino
Film relativ nou unde Clint Eastwood în calitate de regizor și actor a prezentat subtil cum în momente dificile poți jertfi ce ai mai scump, chiar viața pentru binele altora – străini, prieteni, vecini. Și nu o faci ca Rambo vărsând râuri de sânge, dar altfel … e complicat de explicat, cine a privit filmul mă va înțelege, cine nu – vă recomand să vizionați.
3. Matrix
Da Matrix. Și anume primul film. Nu știu pe cât e propriul meu caracter sau pe cât e influența lui Neo, dar vreau să-i mulțumesc acestei pelicule. Am învățat să am încredere în mine, iar acest fapt îmi ajută să schimb înconjurătorul, evenimentele, oamenii. În viața reală știu să susțin aceste schimbări prin acțiuni, dar totul vine de la dorință, de la crez, aventură.
2. The first rule of Fight Club is – You do not talk about Fight Club!
E.Norton și B. Pitt s-au pișat pe frica mea și mi-au spus că nu mai am nevoie de ea. “I want you to hit me as hard as you can”.De atunci corespondez cu ea rar, dar o păstrez, fiindcă artele marțiale m-au învățat mai târziu că am nevoie de ea pentru a fi conștient și a prețui viața.
“This is your life and it’s ending one minute at a time“.
Din Fight Club am învățat să mă detașez de la lumea materială, de la viziunile societății față de standardele perfecțiunii, de la pătrățelele de pe abdomen, de la prefacere, slăbiciune. Mă strădui să prețuiesc viața zi de zi, minut cu minut. Nu-mi este frică să fac lucruri ieșite din comunul comunității.
Am acceptat că maximul ce mi se poate întâmpla, este să-mi pierd viața, mai mult rău nimeni nu-mi poate provoca. Pot privi direct în ochii de vis-a-vis.
1. Leon: The Professional
“No women, no kids.”
Acest film a fost primul și probabil va rămâne unicul. Jean Reno mi-a desenat formele Onoarei, Profesionalismului, Modestiei, Simplității, Dedicației. Probabil cel mai mult am încercat să tind la Autocontrolul pe care l-a dezvoltat personajul său.
Dacă există perfecțiunea pe pământ, Luc Besson, Jean Reno, Natalie Portman și Sting sigur au participat la formarea acesteia. Leon The Professional – Shape Of My Heart
~ Urmărește pagina “..mai mult emoții, decât cuvinte.” pe Facebook ~
da Wall-E e ceva deosebit, niciodata nu m-am gindit ca un film practic fara multe cuvinte va avea un impact atit de mare, daca in tine a trezit dragostea fara limite, in mine a trezit optimismul, i guess, trezeste in fiecare cite ceva
Recomandari: 28 days, A Time to Kill, An Unfinished Life, Cafe, Crash, The Help si mai multe, astea sunt doare citeva 🙂
O, thx, că deja mă plictisisem de Top 250 IMDB.
Mamă ce mi-a placut să citesc rînduile de mai sus. Pe lîngă faptul că filmele enumerate de tine se numără printre preferatele mele mai e şi descrierea pe care ai facut-o. E tare. Merci pentru cele 2 minute de plăcere. Nu te opri, mai scrie despre filme.
Mă bucur că ți-a plăcut, am să mai scriu 😉