naște-te în Moldova, mori în U.E.

decolare moldovaCâtă experiență poți acumula ieșind din casă, dar din țară…?


Cei plecați de curând din Moldova în țări mai bine aranjate cum ar fi Canada, Spania, Statele Unite, Elveția se simt bine. Majoritatea din ei. Și se simt mai bine decât localnicii. Fiindcă adevărul prin comparație se cunoaște. Și așa se primește că adevăr pur în acest context nu există. Controversat, “dar nu-i pe asta”. Cu cât e mai proastă țara din care vii, cu cât e mai scârboasă experiența precedentă, cu atât mai frumos pare locul nou, oamenii sunt mai pozitivi, sistemul e mai prietenos.

E la fel cum ai trece de pe bicicletă Aist, pe Giant. Cum ai pune o mână mai întâi pe mărimea 2, apoi 4. Așa se percepe un MacBook Pro după un Hewlett Packard. Sergheevka după Vadul lui Vodă; Turcia după Sergheevka, Maldives după Turcia.

Continue reading “naște-te în Moldova, mori în U.E.”

Chișinău – cimitirul microbuzelor

overloaded-vehicle

Ultimii 8 ani am reușit să trăiesc la Telecentru, Buiucani, Botanica și Ciocana. O experiență mai proastă ca alta. De fiecare dată aceleași mijloace de transport care îți încep și încheie ziua, nu în cel mai plăcut mod.

Enumăr doar în treacăt aspectele fiziologice, oricum arhicunoscute, fiindcă vreau să trec la cele emoționale –  supraaglomerare, imposibilitatea de a intra și a ieși normal din cauza unei singuri uși, ventilare proastă, mirosuri neplăcute, muzică (nu contează de care, nu trebuie să fie), scaune incomode, stând în picioare e imposibil să vezi unde te afli, accelerare și frânare bruscă, șoferi vulgari, șoferi ce fumează la volan, încălcarea regulilor circulației ce pun în pericol sănătatea pasagerilor și altor participanți la trafic, încălțăminte distrusă …  și ajunge. Sunt momente când simțul umorului seacă, gluma “în rutieră simți poporul mai aproape” nu mai are farmec.

Continue reading “Chișinău – cimitirul microbuzelor”

“Трансерфинг реальности” în Moldova

long-roadVadim Zeland, a descris în mai multe cărți, o teorie care se numește – “Трансерфинг реальности”.

“Трансерфинг реальности” este o viziune asupra structurii Universului și viața omului în acest ansamblu, din punct de vedere energetic. Această viziune spune că lumea constă dintr-o multitudine infinită de posibilități, iar noi, oamenii nu putem schimba soarta, dar o putem alege. Așa cum numărul de posibilități e infinit, putem alege orice ne dorim. Cum să-ți alegi bucățică cu bucățică soarta pe care ți-o dorești, cum să acumulezi energie, cum să o cheltui rațional, cum să eviți vampirii energetici și multe altele sunt descrise în acele sute de pagini și eu acum nu voi încerca să expun metodologia, pentru acest articol e suficient să cunoașteți tematica abordată de autor.

După ce am ascultat cartea audio, în fiecare dimineață mergând în transport public la birou, am recunoscut că foarte multe procedee de acolo le folosesc de mic copil: tendința de a scădea din importanța oricărui fapt sau eveniment; evitarea simțului vinovăției pentru diferite încercări în viață; ignorarea stereotipurilor, așa numitelor normalități și prejudecăți sociale, pseudo-reguli și bariere; atârnarea ușor detașată față de dorințele personale; conștientizarea gândurilor; încrederea că prin dorință și acțiune totul va fi așa cum îmi doresc sau cel puțin va fi mult mai bine decât a fost.

Am descoperit și momente noi. De exemplu, reascultând acum câteva capitole, mi-am dat seama, că printre unii răufăcători enumerați în unele exemple mă pot afla și eu. Inconștient am tendințe manipulatorii, tendințe de a învăța lumea cum să trăiască “corect”, etc. Slăbiciuni cu care lupt.

Într-o propoziție “Трансерфинг реальности” spune – cum gândești despre viață, așa viață vei avea. Dacă zici că ești sărac – sărac vei rămâne, vei merge în continuare pe linia sorții unde banii se întâlnesc rar. Dacă spui că societatea e rea, dacă urăști alcoolicii, vagabonzii, viața te va duce pe o linie unde te vei ciocni des cu aceste persoane. etc. etc. etc., fiindcă Ea nu înțelege ce e bine și ce e rău, nu are percepția de plus și minus, simplu vede la ce te gândești și cu ceva întârziere te lovește de gândurile tale în realitate.

Acum, fără a încerca de a vă convinge în adevărul celor spuse de autor sau de mine mai sus, doar să presupunem că totul e drept. Uităm de realitatea în care trăim și ne transpunem în realitatea Трансерфингului. Mă gândeam eu, mergând pe stradă  – autorul abordează totul din punct de vedere individual. Interesant dacă această viziune poate fi suprapusă peste o societate? Câți oameni din Moldova gândesc bine despre această țară și viitorul ei? Câți gândesc că suntem în rahat și se aruncă cu fraze de genul “nu mai ajungem noi în Europa!”. Folosesc “Europa” nu ca destinație directă, “Europa” ar însemna un viitor luminos și frumos în orice formă. Noi îl putem obține și singuri, dar nu mă voi adânci în asta. Acum imaginați-vă că peste 1 milion de oameni îndreaptă energie negativă peste soarta acestei țărișoare. Peste soarta a altor 2 milioane de oameni, vreo 3 mln. împreună cu ei însuși. Și dacă Zeland are dreptate, cum putem noi nimeri pe linia sorții unde dăinuie bunăstarea?

Numai să nu credeți că e suficient să gândești pozitiv, în carte se vorbește despre acțiuni, predispoziții, etc. Apropo, uitați de energie și alte cuvinte diafane, dacă nu credeți în ele. Această literatură o să vă ofere multe sfaturi simple și practice, care vor eficientiza mult timpul și efortul vostru investit în orice.

În concluzie ce pot spune…cu dispoziția existentă e greu să schimbi soarta unei țări. Am să continui să o schimb pe a mea și eventual voi contribui cu ajutor împrejur, dacă acel “împrejur” cu adevărat și-o dorește.