ATENȚIE, limbaj necenzurat! despre MD GAZ, FENOSA și vapșe

cum se spune despre PR, și negru tot e PR. la fel e și despre energie și inspirație, cea negativă oricum rămâne energie și schimbă lucrurile.

nu am mai scris pe Blog, iar pe Fb de multișor timp. de ce? uneori nu mai văd pontul, mai ales pe facebook. totuși ultimele evenimente m-au făcut să ies din găoacea mea cu liniște și toleranță. Motivul a servit istoria lui Dumitru scrisă pe blogul lui Viorel, despre cum a rămas acesta fără curent electric, pe nedrept, având acasă 2 copii mici. Istoria e lungă. Timp puțin. Am păstrat tabul deschis 2 zile, și în pauze am citit totul. M-a trezit. Azi totuși istoria și video lui Viorel m-a făcut să răcnesc!

gaz si fenosa

Prima mea reacție a fost pe Facebook și ca să nu încerc să cenzurez mesajul original pentru a părea un om mai educat pe blog, am să postez mot a mot, cu greșeli și cuvinte urâte. E o parte din mine, care există, o ascund în publicul larg, dar uneori e nevoie să apelez la ea, așa cum ciuvacul din film apela la Hulk.

”vroiam să scriu ”eu încep…”, dar eu continui să ahuiesc. de vreo 2 luni nu-mi mai vine să scriu nimic pe facebook, nici pe blog. oricum nimic nu se schimbă. eu în locul lui Viorel l-aș fi scos afară pe urodul cela de la Md GAZ cu un mavași în cap, taman de mult timp nu am avut sparinguri. care inner peace? pizdeală! cum pula mea să ”deconectezi” gazul fără aviz, fără un act, fără măcar și facturile alea universale de la Union Fenosa de care vorbea Dumitru. 

Blea, a fost zăpadă 2 săptămâni, toate drumurile sunt pline din șibionca ieșită din asfalt. pe alecu ruso, cobori in vale si pe fâșia nouă care a fost facută vara asta sunt gropi de 10cm. am să scot amortezatoarele și le pun pe masă la chirtoacă și la cei la care el arată cu degetul că sunt vinoveti. Alexandru cel bun parcă e după război, a trecut artileria grea pe acolo cu un șuvoi de bombe.

tot orasul un rapăn și un căcat. chiar nu se poate face ceva cu zapada asta care din pufoasă și albă a devenit neagră și puturoasă?? așteptăm până se topește, iar glodul se usucă, ca să-l ia vântul vara?

Continue reading “ATENȚIE, limbaj necenzurat! despre MD GAZ, FENOSA și vapșe”

Seppuku la Muzeul Național de Artă

Samuraii în arta ukiyo-eCeva timp în urmă persoane apropiate m-au îndemnat să vizitez expoziția Muzeului Național de Artă al Moldovei “Samuraii în arta ukiyo-e“. Pornisem o discuție pe wallul din facebook, din lipsa poftei să fac ceva mai productiv. Am rămas indignat că muzeul este deschis doar până la orele 17:00 și deci în zilele de lucru este imposibil să-l vizitezi. Aș putea merge în weekend, dar de obicei prea multe revin pe umerii acestor două zile betege. Sugestia mea era, de exemplu joi, să se deschidă pe la 12:00, dar să se închidă pe la 23:00.

Până la urmă, mai mult din întâmplare, duminica am decis în drum spre casă să intru pe la muzeu. Am parcat lângă biblioteca națională.

Mers pe jos. Găsit pe pipăite ușa de lemn a muzeului, mare, frumoasă, prăfuită. Continue reading “Seppuku la Muzeul Național de Artă”

Moartea – ultimul deadline!

Moartea - ultimul deadlineImediat ce ne naștem, începem a trăi sau începem a muri? Ce nu ar face omul, mereu încearcă să-și lungească viața, moartea fiind cel mai înfricoșător dușman.

E greu să lași.

Personal nu cred în viața de apoi pe alte meleaguri [rai]. Cred în Dumnezeu. Și mai cred într-o reîncarnare, într-o stâncă sau alt om. Dar în majoritatea cazurilor, cu un corp nou vine o nouă memorie. Și practic, tu nu exiști continuu. Fiindcă nu mai ești tu. Doar un duh sfânt, format din praf cosmic, ce nu știe de existență, de Jurnal TV sau gerul din S.U.A. și circulă dintr-o entitate muritoare în alta.

Moartea e cel mai negru, cel mai gras și mic punct la sfârșit de viață.


Filosoful Ludwig Wittgenstein spunea “Moartea, nu reprezintă un eveniment din viață: noi nu putem trăi experiența morții în viață”. Continue reading “Moartea – ultimul deadline!”