pe timp de Iarnă

iarnacineva spunea că va fi -20.

Bocancii mei stau în antreu. Sunt curați. Au piele groasă, maro închis. Talpă înaltă, fermă și șireturi. Se urcă sus pe picior, până aproape la jumătatea tibiei. Între talpă și pielea de bază, ca în jeleuri colorate – mai este un strat de piele neprelucrată, dură; o trecere perfectă de la talpa rece de cauciuc spre pielea fin prelucrată, lucioasă de mai sus. Interiorul e căptușit cu blană albă, moale, în care mai degrabă ai vrea să-ți afunzi mâna sau obrazul, decât piciorul. Jur împrejur bocancii sunt brăzdați cu ață groasă, ce ține strâns la un loc toate componentele. Păcat, această pereche – o operă de artă, stă curată în antreu.

Când eram mic, iarna, socoteam mereu că ajung la școală mai repede decât în alte perioade a anului. Zi de zi, luni la rând, eram mult mai eficient. Economiseam minim cinci minute în fiecare direcție. Totul datorită zăpezii. Patinam pe talpa netedă a ciubotelor mele negre. Lunecam vesel imediat ce ieșeam din casă, până în pragul școlii. Păcat că nu ningea pe coridoare și în clase. Aș fi fost mai eficient încă cu cinci minute, deplasându-mă de la ore la ore. Era, ca și cum alergam mereu, doar cu mai puțin efort și mai multă plăcere.


Acum, de “anul nou” am pus o căciulă subțire pe cap, Continue reading “pe timp de Iarnă”

to Sport or not to Sport?

homer-joggingSport. Există lucruri care ar fi bine să nu poarte o definiție exactă. Eu aș prefera să-i spun “mișcare”, nu sport; mi se pare mult mai natural, mai integru, mai corect. Pentru cei care nu practică regulat mișcarea, “sportul” este un termen șoc – asociat cu o activitate forțată, violentă ce trebuie îndeplinită imediat după somn, ce durează mult, cu șiroaie de transpirație, cu febre musculare, competitivă și stresantă.

Dacă încerci să pomenești unui alcoolic, fumător sau obez de sport – se crucește. Eu i-aș propune să facă pentru început o simplă plimbare, în fiecare zi. Aceasta mi se pare cea mai naturală formă a mișcării, plăcută și relaxantă.

– Hai să ne plimbăm puțin.


Aș împărți oamenii în trei categorii: Continue reading “to Sport or not to Sport?”

Cum sapă fericirea

tunelmomentele frumoase intră în viața noastră ca o mașinărie de săpat tunele. Ea aduce lumină și fericire, iar după ce pleacă lasă în urmă un gol.

așa trăim – acum ne simțim bine, iar apoi triști că momentul a trecut.

pare a fi o lege a naturii, momentele frumoase merg mână-n mână cu tristețea. dacă vă întâlniți la o petrecere, le saluți pe ambele, așa e politicos. E absurd să te ferești de “goluri” prin ocolirea momentelor frumoase. La fel pare ok să fii puțin tristuț după ce acestea au trecut. Doar atât cât ar lua să întorci capul, să vezi dacă și ea la întors.

bineînțeles că nu vorbesc despre ieșiri la bere, cumpărături noi sau vacanțe ordinare la mare. Vorbesc de experiențe … cum ai merge în Atlantida, doar pe 2 zile și ai ști că nu poți rămâne; vorbesc de testarea unei rachete ce zboară cu viteza luminii, dar care trebuie adusă înapoi și lăsată în parcare; vorbesc de întâlnirea Ei, chiar dacă știi că în câteva ore trebuie să plece.

când ești copil, te arunci în aceste momente frumoase, fără rezervă, cu mult zâmbet și naturalețe. Apoi plângi și tânjești, de ce ai fost lipsit de jucărie.

maturitatea nu e un accesoriu al vârstei. maturitatea este capacitatea de a gândi și acționa conștient. se întâlnește la copii, de multe ori lipsește la “maturi”. Continue reading “Cum sapă fericirea”