TEDxChișinău – #dindragoste pentru Moldova

Tema “Din dragoste pentru Moldova” la acest TEDxChișinău Salon are aceeași direcție plăcută ca și alte tematici ale evenimentelor precedente organizate în Moldova, cel puțin din ultimii doi ani: dragostea față de satul moldovenesc, față de tradiții, ie, vin, cum poate fi îmbunătățită economia, sistemul educațional etc.

Lung și la subiect:

PAUL Kemp-Robertson: “Bitcoin. Sweat. Tide. Meet the future of branded currency.”
Prezentare video, în care speakerul a vorbit despre apariția diferitor valute noi, fie electronice “Bitcoin”, fie de altă natură, ce capătă tot mai mult încrederea societății, în timp ce încrederea față de instituțiile oficiale, guvernamentale ce gestionează valutele tradiționale ($, euro) scade.

Inițial tema nu mi-a plăcut, dar spre sfârșit mi-am dat seama că este una interesantă, doar că străină nouă. Cred că ar trebui cel puțin jumătate din societate să utilizeze carduri bancare și măcar o cincime PayPal, pentru a aborda astfel de subiecte. Pe de altă parte însă, e foarte posibil că până vom ajunge noi la cifrele de mai sus, deja să fie nevoie să ne adaptăm la Bitcoin, la fel cum am sărit peste Pager, Dial Up, etc. Deci poate merită să ne aprofundăm în utilizarea valutelor alternative, electronice.

10380046_878642978834430_8117404257593848675_o copy

MAXIM Calujac – CaloTopos
Din greacă: Calo – frumos, Topos – loc. Maxim a venit cu o idee îndrăzneață de a crea un loc mai spațios și frumos de trai pentru oameni. Problema vine de la conceptul vechi de a construi orașe ticsite cu clădiri și alte obiecte, cu o densitate foarte mare a populației. Se pare că Maxim a chibzuit mult la această idee, fiindcă are soluții și pentru transport, și pentru organizarea obiectelor, și pentru design etc. De exemplu transportul de viteză înaltă trebuie să treacă doar sub pământ, iar restul la suprafață ca să poți savura priveliștile în timpul călătoriei. Oamenii trebuie să trăiască în locuri lipsite de gălăgie tehnică sau industrială, spațiul locativ fiind mai mult asemănător unui parc. Nu vor mai fi orașe.

Cât nu am vorbi despre faptul că este o soluție utopică, problema există și mulți își doresc o viață cu mai mult aer curat în jur. Atât timp cât va fi abordată problema, soluții se vor găsi. Propunerea oferită de Maxim poate fi aplicată la nivel micro, împrejurul unor localități mari de exemplu.

Însă mă preocupă o întrebare – dacă să micșorăm, să zicem, densitatea de la 500 locuitori pe km pătrat la 30, de unde să luăm atâta suprafață? Iar în detrimentul naturii? Cum n-ai da, omul schimbă mult locul unde trăiește, cu cât e mai departe de locurile neatinse, cu atât mai bine.

Continue reading “TEDxChișinău – #dindragoste pentru Moldova”

Hi! Bună ziua! Hola!

Iar am părăsit Chișinăul.

Imediat ieșind din apartamentul ce ne găzduia, un tânăr Bucureștean ne-a spus în dialectul caracteristic sie |Bună ziua!|. |Bună ziua!| am răspuns. Mai târziu, după o lungă plimbare pe străzile capitalei, intrând înapoi în scară, o bătrână ne-a salutat la fel, iar noi ne-am grăbit să o copiem, de parcă nici nu am așteptat să o facă ea prima și doar întâmplarea a făcut ca noi să întârziem, anume să întârziem părea scuza perfectă.

Seara am ajuns în Barcelona.

În capitala Cataloniei, am avut marele noroc să fim găzduiți nu la hotel, ci într-un apartament a unui bloc obișnuit. Obișnuit pentru ei, nu și pentru noi.

barcelona

Ce credeți că s-a întâmplat imediat ce am dat nasul cu o pereche trecută de 60 lângă lift? Continue reading “Hi! Bună ziua! Hola!”

Mic concediu

Mergi prin casă, intri în baie, dai de robinetul ce picură și picură, și picură. Ai nevoie de ciorapi, tragi, mânerul nu mai e prins ferm de sertar. Bagi picioarele în craci, ridici pantalonii până sus, închizi și ultimul bumb, care vezi că se mai ține într-un rând de ață.

Pe noptieră o carte deschisă, demult. În calculator sute de fotografii aruncate toate în aceeași mapă. La mașină trebuie schimbat rulmentul din spate. A ars becul în coridor. Așa și nu m-am văzut cu Tolea. Și de o lună îmi promit să încep a merge regulat la bazin.

Toate sunt chestii cu care poți trăi, luni și ani la rând, fără prea mari riscuri sau chiar disconfort.


Fericirea se găsește în detalii, dacă știi să le observi, dacă știi să le prețuiești.

Odată, două ori pe an, când ne luăm două săptămâni concediu încercăm să plecăm cât mai departe, la mare, la munte, în orașe cu zgârie-nori sau cu străduțe șablonate, înconjurate de iarbă verde și căsuțe ca și găzduite de cei șapte pitici. Plecăm ca să lăsăm totul în urmă, să uităm de serviciu, de rutină, de casă. Și e bine. Mulți avem doar 2-3 săptămâni de odihnă și așa și o folosim, în cel mai bun caz, vor zice cei care nici nu pot ieși din țară. Și bine zic.


În restul anului, ai de afacere cu tot mărunțușul ce te înconjoară și la mine în cap des sună cuvintele ”dacă aș avea un mic concediu”.

Dacă aș avea un mic concediu, aș merge toamna la părinți acasă cel puțin pe 3-4 zile, măcar când se face vinul, să aduc poama, să o dau la „drobilcă”, când i-a veni timpul să o storc la teasc, să spălăm poloboacele, să scurgem cu tata vinul în beci. Dacă aș avea timp, să sap în grădină, să despic lemnele ce stau în ogradă.la poama

Dacă aș avea un mic concediu, aș cumpăra un sistem nou de scurgere a apei la toaletă. Mi-aș coase ciorapii cu gaură la degetul mare, că urăsc să-i arunc din așa cauze minore, aș spăla plita de gaz, aș curăți și aș unge toate piesele la bicicletă și aș merge să-mi iau un set nou de haine pentru ea, că cel vechi are vreo 6 ani, mama măsei.

Continue reading “Mic concediu”