Mașina timpului

Ideea și expresia nu-mi aparțin. De cum au fost pronunțate de tata, aceste două cuvinte au prins contur și sens în imaginația mea. Toată discuția ulterioară cu el a fost o confirmare cât de bine am anticipat ce vrea să însemne “mașina timpului”.

În perioada ce o trăim, e foarte simplu să călătorești în timp. Tot de ce este nevoie, sunt mijloacele de transport obișnuite: automobilul, trenul, avionul.

Diapazonul cronologic nu e foarte larg, dar suficient ca să te impresioneze și uneori șocheze.

delorean

Ca să mă înțelegeți mai bine, noi, în Moldova, trăim în trecut, cu abateri aproximativ – mijlocul secolului XX. Și cu viteza care evoluționează acum lucrurile, distanța între noi și secolul XXI e foarte mare. Cam ca între sec. VI și X, de exemplu.

Dar putem călători încă mai departe în trecut, și uneori e suficient să mergi la sat, tot în Moldova. Sau ceva mai exotic în statele sărace din America Latină, Africa, Asia. Vechi sunt nu doar casele, industria, tehnologiile, dar și mentalitatea, comportamentul, abordarea.


Ultimele săptămâni am obosit nespus de mult de Moldova. Și am obosit să obosesc. Cel mai deprimant este că înțeleg că lucrurile nu se vor schimba suficient de repede, iar eu nu-s dispus să aștept mult. Viața e scurtă și cel mai probabil una, cum am mai scris, cândva-undeva.

Continue reading “Mașina timpului”

TEDxChișinău – #dindragoste pentru Moldova

Tema “Din dragoste pentru Moldova” la acest TEDxChișinău Salon are aceeași direcție plăcută ca și alte tematici ale evenimentelor precedente organizate în Moldova, cel puțin din ultimii doi ani: dragostea față de satul moldovenesc, față de tradiții, ie, vin, cum poate fi îmbunătățită economia, sistemul educațional etc.

Lung și la subiect:

PAUL Kemp-Robertson: “Bitcoin. Sweat. Tide. Meet the future of branded currency.”
Prezentare video, în care speakerul a vorbit despre apariția diferitor valute noi, fie electronice “Bitcoin”, fie de altă natură, ce capătă tot mai mult încrederea societății, în timp ce încrederea față de instituțiile oficiale, guvernamentale ce gestionează valutele tradiționale ($, euro) scade.

Inițial tema nu mi-a plăcut, dar spre sfârșit mi-am dat seama că este una interesantă, doar că străină nouă. Cred că ar trebui cel puțin jumătate din societate să utilizeze carduri bancare și măcar o cincime PayPal, pentru a aborda astfel de subiecte. Pe de altă parte însă, e foarte posibil că până vom ajunge noi la cifrele de mai sus, deja să fie nevoie să ne adaptăm la Bitcoin, la fel cum am sărit peste Pager, Dial Up, etc. Deci poate merită să ne aprofundăm în utilizarea valutelor alternative, electronice.

10380046_878642978834430_8117404257593848675_o copy

MAXIM Calujac – CaloTopos
Din greacă: Calo – frumos, Topos – loc. Maxim a venit cu o idee îndrăzneață de a crea un loc mai spațios și frumos de trai pentru oameni. Problema vine de la conceptul vechi de a construi orașe ticsite cu clădiri și alte obiecte, cu o densitate foarte mare a populației. Se pare că Maxim a chibzuit mult la această idee, fiindcă are soluții și pentru transport, și pentru organizarea obiectelor, și pentru design etc. De exemplu transportul de viteză înaltă trebuie să treacă doar sub pământ, iar restul la suprafață ca să poți savura priveliștile în timpul călătoriei. Oamenii trebuie să trăiască în locuri lipsite de gălăgie tehnică sau industrială, spațiul locativ fiind mai mult asemănător unui parc. Nu vor mai fi orașe.

Cât nu am vorbi despre faptul că este o soluție utopică, problema există și mulți își doresc o viață cu mai mult aer curat în jur. Atât timp cât va fi abordată problema, soluții se vor găsi. Propunerea oferită de Maxim poate fi aplicată la nivel micro, împrejurul unor localități mari de exemplu.

Însă mă preocupă o întrebare – dacă să micșorăm, să zicem, densitatea de la 500 locuitori pe km pătrat la 30, de unde să luăm atâta suprafață? Iar în detrimentul naturii? Cum n-ai da, omul schimbă mult locul unde trăiește, cu cât e mai departe de locurile neatinse, cu atât mai bine.

Continue reading “TEDxChișinău – #dindragoste pentru Moldova”

Hi! Bună ziua! Hola!

Iar am părăsit Chișinăul.

Imediat ieșind din apartamentul ce ne găzduia, un tânăr Bucureștean ne-a spus în dialectul caracteristic sie |Bună ziua!|. |Bună ziua!| am răspuns. Mai târziu, după o lungă plimbare pe străzile capitalei, intrând înapoi în scară, o bătrână ne-a salutat la fel, iar noi ne-am grăbit să o copiem, de parcă nici nu am așteptat să o facă ea prima și doar întâmplarea a făcut ca noi să întârziem, anume să întârziem părea scuza perfectă.

Seara am ajuns în Barcelona.

În capitala Cataloniei, am avut marele noroc să fim găzduiți nu la hotel, ci într-un apartament a unui bloc obișnuit. Obișnuit pentru ei, nu și pentru noi.

barcelona

Ce credeți că s-a întâmplat imediat ce am dat nasul cu o pereche trecută de 60 lângă lift? Continue reading “Hi! Bună ziua! Hola!”