to Sport or not to Sport?

homer-joggingSport. Există lucruri care ar fi bine să nu poarte o definiție exactă. Eu aș prefera să-i spun “mișcare”, nu sport; mi se pare mult mai natural, mai integru, mai corect. Pentru cei care nu practică regulat mișcarea, “sportul” este un termen șoc – asociat cu o activitate forțată, violentă ce trebuie îndeplinită imediat după somn, ce durează mult, cu șiroaie de transpirație, cu febre musculare, competitivă și stresantă.

Dacă încerci să pomenești unui alcoolic, fumător sau obez de sport – se crucește. Eu i-aș propune să facă pentru început o simplă plimbare, în fiecare zi. Aceasta mi se pare cea mai naturală formă a mișcării, plăcută și relaxantă.

– Hai să ne plimbăm puțin.

—
Aș împărți oamenii în trei categorii: Continue reading “to Sport or not to Sport?”

Cum sapă fericirea

tunelmomentele frumoase intră în viața noastră ca o mașinărie de săpat tunele. Ea aduce lumină și fericire, iar după ce pleacă lasă în urmă un gol.

așa trăim – acum ne simțim bine, iar apoi triști că momentul a trecut.

pare a fi o lege a naturii, momentele frumoase merg mână-n mână cu tristețea. dacă vă întâlniți la o petrecere, le saluți pe ambele, așa e politicos. E absurd să te ferești de “goluri” prin ocolirea momentelor frumoase. La fel pare ok să fii puțin tristuț după ce acestea au trecut. Doar atât cât ar lua să întorci capul, să vezi dacă și ea la întors.

bineînțeles că nu vorbesc despre ieșiri la bere, cumpărături noi sau vacanțe ordinare la mare. Vorbesc de experiențe … cum ai merge în Atlantida, doar pe 2 zile și ai ști că nu poți rămâne; vorbesc de testarea unei rachete ce zboară cu viteza luminii, dar care trebuie adusă înapoi și lăsată în parcare; vorbesc de întâlnirea Ei, chiar dacă știi că în câteva ore trebuie să plece.

când ești copil, te arunci în aceste momente frumoase, fără rezervă, cu mult zâmbet și naturalețe. Apoi plângi și tânjești, de ce ai fost lipsit de jucărie.

maturitatea nu e un accesoriu al vârstei. maturitatea este capacitatea de a gândi și acționa conștient. se întâlnește la copii, de multe ori lipsește la “maturi”. Continue reading “Cum sapă fericirea”

Emoții muzicale

TheProdigy-TheFatOfTheLandGenial. WoW. Super MEga TAre. Da nu ee nafik. Zashibisi. AAAaaaaAAAaa.

Cam asta sună în suflețelul meu la o nouă piesă Super MEga TAre pe care o descopăr sau una veche care iar a nimerit pe playlist. Nu sunt Dj, nu mă pricep prea mult în stiluri de muzică și playlisturile mele răsună doar în căști sau în mașină, this is my only dancefloor.

—
Am început să ascult muzică relativ târziu cred, prin clasa a 5-a cred. Cumpărasem prima casetă la un chioșc din Ștefan Vodă, orașul copilăriei mele. Costa 5 lei și pe aceasta era desenat crabul roșu de mai sus. Cuvântul “Prodigy” până nu demult exista doar în combinația “The prodigy.” Dacă sincer nici nu am știut vreodată că este așa cuvânt în DEXul englez. “Minune”, asta înseamnă. Pentru mine era minune by default, de la bun început, fără să fi învățat engleza. Continue reading “Emoții muzicale”